Festivalul solidaritatii

august 28, 2009 at 6:53 am | In Invata sa ma accepti!, Noi si ei, Proiecte IHTIS, Si tu poti! | 4 Comments

Au ramas mai putin de trei saptamani pana cand despre IHTIS si partenerii sai s-ar putea vorbi din nou.

Se va vorbi despre reusita evenimentului sau despre faptul ca s-a amanat. Se va vorbi despre solidaritate sau despre indiferenta, despre aptitudini si performante care pot sau nu pot iesi la iveala din pricina unor fonduri care pentru orice alte campanii cu siguranta s-ar gasi.

Noi cautam in continuare fonduri pentru premii si onorarii.

AJUTATI-NE – SA PUTEM AJUTA!

Celelalte cheltuieli sunt acoperite de:

Dl DORIN ALEXANDRESCU – Primar al Municipiului Dorohoi
Dna FLORENTINA TONITA – STIRI BT
Dna MARIA-FELICIA MIHAI – Sef al Complexului de Servicii Comunitare in domeniul protectiei copilului – Botosani,
Dl RADU SURDU – Director Directia de Asistenta Sociala Dorohoi
Dl CATALIN FLUTUR – Primar al Municipiului BT – prin
Dna IOANA MATFEEV – PDL Botosani
ASII ROMANI (publicatie online) – ofera castigatorului Marelui Premiu o “Diploma de AS” si, eventual, exclusivitate pe situl Agentiei Radio R Romania, sau posibilitatea de a deveni Redactor-Reporter (ca premiu)
Dna ECATERINA CAMPEAN – RadioPROdiaspora
Trupa DOR VLASCEAN
MONDO NEWS
Dl DINU DIACONESCU (artist sticlar) – DINOGLASS Dorohoi – realizeaza Trofeul festivalului
Fam. SAVULESCU – Tipografia SHIK & STEFAN S.R.L. – multiplicare afise
Dl MIRCEA ACHIM – Restaurant ALBA Bucuresti

Alti donatori – persoane fizice:

Dna ADRIANA POPESCU – din Bucuresti – doneaza carti din biblioteca personala, contribuind astfel la fondul de premiere.
Dra DORINA NICOLAE – 20 RON
Dna. Av. Catalina Bordianu – 100 RON
Dna Mariana Visan – 150 RON
Mihaela Mihaescu – 1000 RON
Ana-Maria Cretu – 100 RON

Multumim.
Mihaela Mihaescu

IHTIS implineste 5 ani!

august 8, 2009 at 9:06 am | In Viata in fotoliul rulant | 3 Comments

Cu totii facem cate ceva pentru cei din jur, de multe ori chiar fara sa stim.

Cu ceva vreme in urma, un reporter m-a intrebat: “Ce trebuie sa ti se intample intr-o zi, ca sa fii fericita?” Raspunsul meu a fost oarecum neasteptat pentru el: “Sa stau o singura clipa langa un om de la care am ce invata”.

Ce se poate invata intr-o clipa? “Poti invata sa privesti cerul, tinand ochii inchisi” sau “poti auzi o multime de ganduri nerostite care descriu sufletul persoanei din fata ta”. Asa am cunoscut-o pe Irina… S-a apropiat de mine si… m-a prins de mana…

La scurta vreme dupa aceea, a luat fiinta IHTIS, care zilele acestea implineste 5 ani…

In ceas aniversar, nu putem decat sa MULTUMIM TUTUROR acelora care ne daruiesc o singura clipa pe zi din viata lor, un dar nepretuit pentru noi – membrii IHTIS, ce ne ajuta sa ne simtim sufleteste OAMENI INTREGI, chiar daca fizic se intampla sa nu fie asa.

Mihaela Mihaescu

Cat de mult depindem de atitudinea celor din jur?

august 5, 2009 at 4:53 pm | In Ganduri, Noi si ei, Problemele noastre | 3 Comments

Cat de importanta este atitudinea celor din jur pentru moralul persoanei cu dizabilitati?

Iata o intamplare sugestiva…

Nu aveam mai mult de 10 ani cand, internata intr-un sanatoriu fiind, am vazut primul copil cu dizabilitati ce devenea independent sub ochii mei.

la sanatoriu

La internare, nu se deslipea niciodata singura de langa pat, avea nevoie permanenta sa fie insotita de cineva… Dupa scurt timp si-a facut prieteni – povestea, radea, facea progrese. Imi amintesc cum, la un moment dat, o priveam din spate cum se plimba prin curte. Era fericita – era independenta…

Intr-o duminica a fost anuntata ca e cautata, avea oaspeti, venise tatal sa o viziteze… Au stat mult de vorba, dar, se vedea de departe ca pe masura ce timpul trecea… se intrista tot mai mult. Spre seara, si-au luat ramas bun – tatal si fiica – si s-au despartit. Prietena noastra s-a intors in camera plangand… si, asa a si adormit.

Incepand de a doua zi, nu a mai putut merge, nu-i mai pasa de nimic…

Tatal, printr-o singura veste, daramase tot ceea ce o motiva, inainte, sa lupte: i se aprobase dosarul, astfel incat, dupa externarea din acel sanatoriu, urma sa fie dusa definitiv intr-un azil. Asa hotarase familia…

Iata cat de importanta este sustinerea morala … si, din pacate, nu intotdeauna se regaseste in sanul familiei…. ci, la cei din jur.

Ce minunat este sa gasesti asemenea prieteni !

Mihaela Mihaescu

Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.