Festivalul national de folclor “DOBROGE, MANDRA GRADINA” – editia a VI-a – se apropie

aprilie 27, 2010 la 10:05 am | Postat in Anunt important, Diverse | Lasă un comentariu

A trecut iata un an si pastram vie in amintire Editia a V-a a unui festival de exceptie – “DOBROGE, MANDRA GRADINA”.

ACEASTA-I ROMANIA NOASTRA !!!

I-am admirat, i-am ascultat, i-am indragit si am nadajduit in ziua revedeerii lor, care – iata – se apropie… va avea loc “Festivalul National si International de Folclor pentru Copii si Tineri Interpreti “DOBROGE, MANDRA GRADINA” – Ediţia a VI-a, in urmatoarele locatii: EFORIE- MANGALIA- MAMAIA – ALBESTI-CHIRNOGENI – PECINEAGA – NEGRU VODA – COSTINESTI.

In perioada 17 – 27 iunie 2010,

ORGANIZATORII FESTIVALULUI: Asociatia pentru Cultura, Invatamant si Turism Constanta, Primaria Municipiului Constanta,  Primaria Orasului Eforie, Primăria Municipiului Mangalia, Primaria Comunei Albesti, Primaria Comunei Chirnogeni, Primaria Comunei Pecineaga, Primaria Orasului Negru Voda, Primaria Comunei Costinesti.

PARTENERI MEDIA: T.V.R. 2 Bucuresti, T.V.R.M.  Bucuresti,  T.V. Neptun, Radio Romania Antena Satelor, Radio Constanţa şi Radio Vacanta.

POT PARTICIPA: cântăreţi, instrumentişti, ansambluri folclorice de amatori din Romania.

INSCRIEREA: se face pe bază de FISA DE INSCRIERE LA FESTIVAL. Mai multe detalii gasiti pe PAGINA FESTIVALULUI.

Fiecare concurent va aborda un repertoriu şi va purta un costum specific zonei pe care o reprezintă.

În vederea asigurării unei participări la un nivel calitativ de competitie, toţi concurenţii la sectiunea de interpretare vor fi prezenţi la preselecţia care va avea loc la Eforie Sud in data de 17 iunie 2010, condiţie obligatorie pentru a intra în concurs.

La preselecţie concurentii vor  prezenta:

- un cantec interpretat fără acompaniament orchestral (doină sau baladă);

- un cantec interpretat cu acompaniament orchestral.

Cele două cantece vor fi selectate dintr-un număr de 6 cantece pe care concurentul le va prezenta la preselectie pentru o mai bună documentare.

- descrierea zonei folclorice pe care o reprezintă si a costumului popular pe care il poarta.

Nu vor fi admisi solisti sau ansambluri profesioniste

Ansamblurile se pot înscrie la festival până la data de 10 mai 2010. Fiecare ansamblu de dansuri va prezenta in concurs un program de maxin 12 minute.

Se pot înscrie in concurs un numar de până la 20 ansambluri din România. Fiecare ansamblu va fi programat să evolueze pe scenele din localitatile: EFORIE – MANGALIA – ALBESTI – CHIRNOGENI –PECINEAGA – NEGRU VODA  şi vor participa cu parade ale portului popular de maximum 30 minute, care se vor desfăşura în cele sase localitati pe un traseu dinainte stabilit in fiecare zi din cele 4 zile a festivalului.

Concurenţii sunt aşteptaţi pe data de 17 iunie  2010, începând cu ora 06.30 la Eforie Sud, Hotel Magura, având asupra lor Cartea de Identitate si Certificatul de Nastere, partiturile cantecelor şi fişa de participare dacă nu au reuşit să o trimită în termen stabilit.

Cheltuielile de transport vor fi suportate de concurenţi, cheltuielile de cazare – masa vor fi suportate 70% de participanti si 30% de organizatori, insotitorii vor plati serviciul de cazare-masa in procent de 100%.

Taxa de participare la preselectie este de 35 lei/persoana, pentru concurentii individuali (solisti vocali si instrumentisti la cele trei categorii de varsta stabilite de organizatori) si 250 lei pentru grupul de dansatori din cadrul Ansamblurilor Folclorice de Dansuri Populare care se inscriu in concurs.

Urmare acestor informatii primite de la organizatorii festivalului, ii anuntam pe toti membrii  IHTIS, TINERI CU SI FARA DIZABILITATI care doresc sa participe la acest festival, sa NE CONTACTEZE.         

Mihaela Mihaescu

NEVOIA DE A FACE CEVA UTIL

aprilie 27, 2010 la 9:40 am | Postat in Invata sa ma accepti!, Problemele noastre, Si tu poti!, Viata in fotoliul rulant, Viata independenta | 2 comentarii

De mic m-am simtit normal si am vrut sa fac cat mai multe lucruri, sa pot sa dau o mana de ajutor in casa.

La inceput, macinam cafea printr-o masina de facut zahar pudra.  Mai tarziu, am trecut la masina de tocat carne unde dadeam orice: de la tavi pline de pesmet, pana la carnea care mergea greu.  

3 kg de carne in 3 ore – performanta mea. Alta data o bucata de carne mi-a blocat masina, incat nu se misca coarba deloc si am muncit singur pana i-am facut joc si am tocat-o.

Toamna eram tare incantat sa fiu mana dreapta a mamei la facut conserve. Vorbesc la trecut pentru ca acum nu mai avem pat in bucatarie si nu mai am cum sa stau in pozitia respectiva.

Deci, independenta noastra in efectuarea activitatilor casnice tine de amenajarea locului conform modului in care noi putem utiliza aparatura existenta.

Marius Girada

Singurul lucru de care am nevoie este sa fiu tratata cu normalitate

aprilie 17, 2010 la 6:03 pm | Postat in IMPREUNA INTREGI, Invata sa ma accepti!, SUFLET LANGA SUFLET | 6 comentarii

ROXANA POIANĂ – un nume care nu se uită. Afirm aceasta deoarece m-am intalnit cu puţin timp în urmă cu Pr. VLADIMIR (As TRADIŢIA ROANEASCĂ) şi m-a întrebat: ce mai ştii de Roxana Poiană? O intalnise in Festivalul IHTIS – ediţia I, ”SUFLET LÂNGĂ SUFLET PRIN COLINDUL ROMÂNESC” şi îi rămăsese în suflet.

Întrucât nici eu nu cunosc prea bine povestea sa, am căutat pe net şi, firesc, în “Evenimentul.ro” am descoperit o parte din tainele sufletului său. 

Roxana Poiană are 18 ani şi o pasiune pe care o împărtăşeşte cu mulţi dintre cei care au vîrsta ei: internetul. Are prieteni la Cluj, Bucureşti, Oradea şi chiar vreo trei în străinătate. Intră pe “mess” şi mângâie tastele în lungi conversaţii care nu ţin seama de zi sau de noapte. Roxana, asemenea celor mai mulţi prieteni ai săi, este nevăzătoare. Studiază informatica din clasa a III-a. “Am început cursurile pe calculator în clasa a III-a. Profesorul meu, domnul Gelu Ionescu, mi-a spus că o să-mi placă informatica. Şi a avut dreptate”, spune Roxana, acum elevă în clasa a XII-a la Liceul “Moldova” de la Târgu Frumos.

Roxana vrea să devină specialist în IT, deşi acum urmează o secţie de filologie. Are însă şi alte pasiuni pe care le cultivă cu seriozitate: citeşte – cu ajutorul vocii sintetice şi al cărţilor electronice – merge la teatru şi îi place muzica. Face ore de canto şi are publicul ei, deşi spectacolele în care sunt invitaţi să cînte nevăzătorii sunt foarte rare. “Unii profesori de muzică nu vor să se ocupe de nevăzători, pentru că spun că nu au prea multe şanse”.

O reală problemă de mentalitate, deoarece în orice concurs, ROXANA POIANA urcă pe podium în aplauzele tuturor …

Roxana îşi urmează drumul cu o pasiune şi o determinare pentru care mulţi ar putea să o invidieze. Este frumoasă, are haine chic şi poartă cu eleganţă bijuterii discrete, care o fac să radieze. Nu-i este teamă de nou şi conchide: “Singurul lucru de care am nevoie este să fiu tratată cu normalitate. Numai în România, noi, nevăzătorii, sîntem priviţi diferit. În străinătate nu este aşa”! 

Cu siguranţă, lumea ar deveni puţin mai bună ascultând glasul ROXANEI POIANĂ.

Mihaela Mihaescu

Vor exista vreodata in Romania fonduri pentru cerintele sufletelor noastre?

aprilie 16, 2010 la 10:08 am | Postat in Bariere in campanie, Cum ne vad ceilalti, Invata sa ma accepti!, Noi si ei, SUFLET LANGA SUFLET, Viata in fotoliul rulant | 6 comentarii

In urma cu cateva  luni, in articolul “CE ROST AVEM?” am explicat care este rostul IHTIS, subliniind faptul ca: “Fiecare om isi alege prietenul atunci cand gaseste pe cineva cu aspiratii, preocupari sau mod de viata similar cu al sau, astfel incat in timpul liber petrecut impreuna sa aiba subiect comun de discutie sau sa faptuiasca pentru solutionarea unei probleme a unuia dintre ei. La fel trebuie sa se intample si in cadrul unei asociatii. Alegi sa devii membru al sau, pentru “a castiga” apartenenta la un grup cu aspiratii si probleme similare, grup care se straduieste sa rezolve o situatie neplacuta cu care si tu simti ca te confrunti”.

Membrii de drept IHTIS sunt persoanele cu dizabilitati fizice severe, iar nevoile lor reale sunt cele pe care  ele insile le exprima:

- Irina – vrea sa comunice, sa socializeze, sa fie lasata sa decida singura asupra propriei vieti. 

- Andreea - a trecut de 20 de ani – si isi mai doreste inca sa fie eleva, un drept ce i-a fost permanent incalcat, considerandu-se ca daca a fost invatata de familie sa citeasca, ii este de ajuns. 

-  Nicoleta, Carmen si mii de alti tneri imobilizati in case sau internati in camine-spital  - isi doresc sa le treaca cineva pragul o data pe luna si sa converseze fie si numai cateva minute.

- Alexandru, Roxana – doresc sa cante folclor pe marile scene, simtindu-se capabili sa faca din aceasta o profesie.

- Marius – care cu un efort fizic si intelectual enorm, incearca sa scrie cu nasul la PC si care chiar in acest moment ma intreaba: “ cum pot eu vreodata sa fac cum spui pe blog: “A fi independent” pentru cei care au o dizabilitate fizica severa, inseamna a dobandi capacitatea si libertatea de a decide singuri care este tipul de ajutor de care au nevoie, cine il poate oferi si in ce mod sau masura, inseamna a-si gestiona singuri viata cu toate cerintele ce le implica – drepturi, obligatii, responsabilitati, decizii etc. ASTA IMI DORESC DIN SUFLET”

Acestea sunt nevoile, CERINTELE REALE, care sustinute, incurajatte, finantate… ar imbunatati modul de viata al celor cu dizabilitati. DIN PACATE, toata lumea le considera insignifiante si le ignora sub pretextul ca rolul ONG-urilor este de a oferi servicii de recuperare prin intermediul specialisstilor.

Se investesc anual sute de mii de euro in acele serviccii. Orice formular de proiect solicita rezultate si indicatori. De ce atunci, in serviciile de kinetoterapie nu primeaza in procesul de evaluare gradul de recuperare al beneficiarilor, ci doar numarul acestora?   

Cu aceasta bariera de mentalitate se confrunta IHTIS de peste 5 ani. Ne exprimam nevoile, ne demonstram aptitudinile, gasim voluntarii, schitam zeci de proiecte… dar nevoile sufletelor noastre sunt dispretuite, apreciati fiind cei care reusesc sa doteze un spatiu cu mii de euro, loc in care tanarul cu dizabilitati trece pragul zilnic impotriva a ceea ce simte, a ceea ce vrea, a ceea ce crede, a ceea ce are nevoie.

In opinia mea, si nu numai, recuperarea noastra fizica intra in sarcina sistemului medical. ONG-ul ARE ALT ROL – CEL SOCIAL - unde primeaza informarea, socializarea, manifestarea, dezvoltarea si promovarea aptitudinilor, stabilirea unui echilibru corect intre cerinta sufletului si oferta finantatorului.

Fara o profunda constientizare a celor relatate, mii de persoane cu dizabilitati severe traiesc stand in pat, departe de ochii lumii, auto-pacalindu-se asemeni Nicoletei, care dupa 44 de ani de tratamente interminabile, inca mai spera ca intr-o zi va iesi din casa singura, pe picioarele ei, in urma unor injectii.

Pana cand vom fi impinsi sa ne auto-pacalim si impiedicati sa traim asa cum ne dicteaza sufletul? Despre ce fel de “integrare sociala”, “auto-reprezentare” si “sanse egale” se vorbeste la nivel legislativ, daca NICIODATA nevoile reale ale tinerilor cu dizabilitati nu sunt trnspuse corespunzator in proiecte menite a le solutiona?

 Vor exista vreodata in Romania fonduri pentru cerintele sufletelor noastre?

Mihaela Mihaescu

Varful nasului folosit pentru dobandirea libertatii de a comunica online

aprilie 14, 2010 la 3:43 pm | Postat in Invata sa ma accepti!, Si tu poti!, Viata in fotoliul rulant, Viata independenta | 3 comentarii

Pentru Marius comunicarea este foarte inportanta. Il puteti gasi pe; vreausalupt.wordpress.com.

Mihaela Mihaescu

START PROIECT “PEER COUNSELING” – SA VORBIM DESPRE NOI!

aprilie 5, 2010 la 4:15 pm | Postat in Proiecte IHTIS | 6 comentarii

Conform statutului sau, un alt obiectiv IHTIS este “Dezvoltarea Metodei Peer Counseling” in Romania.
Prin definitie “PEER” este numita acea persoana care impartaseste din experienta sa semenilor aflati in situatii similare – mai exact – un consilier cu experienta intr-un anumit domeniu.

IHTIS este un ONG putin altfel prin insusi scopul sau: “crearea cadrului prielnic cresterii gradului de independenta si integrarea sociala a tinerilor cu dizabilitati fizice”.
“A fi independent” pentru cei care au o dizabilitate fizica severa, inseamna a dobandi capacitatea si libertatea de a decide singuri care este tipul de ajutor de care au nevoie, cine il poate oferi si in ce mod sau masura, inseamna a-si gestiona singuri viata cu toate cerintele ce le implica – drepturi, obligatii, responsabilitati, decizii etc.

“Integrarea sociala” se manifesta, in fapt, atunci cand tanarul cu dizabilitati, prin auto-reprezentarea sa, ajunge sa stranga in jur oameni cu care poate dialoga, pe care se poate baza, prieteni cu sentimente si preocupari similare, co-echipieri care sa inter-relationeze in realizarea unor activitati sociale, culturale, umanitare etc.
Aceste doua notiuni sunt rareori intelese in profunzimea lor. In viziunea majoritatii, “a fi independent” inseamna DOAR a atinge performanta ca cei cu dizabilitati sa-si faca singuri piata, sa gateasca etc. Ceea ce concret vorbind, nu se va intampla in foarte multe cazuri niciodata
Prin insasi legislatia in vigoare, constatam ca facilitatile acordate legal, ilustreaza tocmai ceea ce sustinem si noi la IHTIS, adica: prioritare sunt notiunile “viata independenta” si “integrare sociala” dar, in acelasi timp statul ofera si “o indemnizatie de insotitor” – persoana care sa acorde sustinere fizica celui aflat in imposibilitatea partiala de a savarsi anumite actiuni.
Pe intelesul tuturor, statul acorda un salariu unei persoane valide, dar sarcinile de serviciu aceasta le primeste DIRECT de la persoana al carui asistent este, si de niciunde altundeva.
Responsabilitatea asistentului personal este de a insoti persoana acolo unde aceasta ii solicita si de a o ajuta in incinta locuintei, facand permanent impreuna eforturi astfel incat cel asistat sa isi depaseasca zi de zi limitele in coordonarea propriei vieti.

ATENTIE ! Toate aceste precizari fac referire la situatia persoanelor cu dizabilitati fizice, pe al caror discernamant se poate conta. Doar in cazul persoanelor cu tulburari psihice sau in cazul minorilor, asistentul personal are SI sarcina de a decide in locul acestora.

 Cateva dintre aceste aspecte au fost discutate ieri, onorand invitatia Fam. MIREA de a petrece cateva ore impreuna, cu ocazia primei zile de Paste. Au fost cateva ore animate, cu discutii incinse, contradictorii uneori, ce mi-au amintit de vremea voluntariatului meu la Grupul de Studiu al Problematicii Handicapului.
Finalul primei noastre intalniri este imbucurator: IRINA BODRON si-a asumat misiunea de a ne convoca, pentru a dezbate impreuna felurite alte teme.

HRISTOS A INVIAT !
Mihaela Mihaescu

VALENTIN DURAN ORGANIZEAZA O NOUA LICITATIE PENTRU IHTIS

aprilie 2, 2010 la 7:51 am | Postat in Proiecte IHTIS, SUFLET LANGA SUFLET | 2 comentarii
Etichete:

Pachetul consta in:
- o cruciulita cu lantisor argintate;
- albumul Spitalul amorului I – Balada, editie de lux;
- oul buclucas.

Detalii AICI.

Fondurile stranse astfel vor fi folosite pentru deplasarea CARAVANEI IHTIS la caminul-spital din Dumbraveni.

MULTUMIM !

Mihaela Mihaescu

DORU MUNTEANU DORESTE SA VA CUNOASCA !

aprilie 1, 2010 la 11:12 am | Postat in Anunt important | Lasă un comentariu


Ma numesc DORU MUNTEANU si intentionez sa scriu o carte despre oamenii cu deficiente, prin care vreau sa arat ca si oamenii cu deficiente pot fi utili in societate, eu fiind unul dintre acestia.
In acest sens ii rog pe toti cei dispusi a sta de vorba cu mine, pentru a-mi impartasi din experienta lor, sa ma contacteze prin mesenger, la ID: dorumunteanu2000@yahoo.com.
Va multumesc si va astept !
Doru

Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Intrări şi comentarii feeds.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.