Lantul solidaritatii format dupa un minut in fotoliul rulant

Mai 10, 2009 la 7:13 pm | Publicat în Campanii IHTIS, Cum ne vad ceilalti, Invata sa ma accepti!, Proiecte IHTIS, Si tu poti!, Viata in fotoliul rulant | 15 comentarii

1 masa

Un minut in fotoliul rulant – „Cinci cuvinte sunt cam greu de exprimat: emotie, confort, egalitate, intelegere…”  (T.N.)  

„Poate usor tematoare m-am asezat pe scaun… Ma gandesc ca pentru cei cu dizabilitati este ca si cum te-ai incalta cu pantofii, prin aceasta dobandind acea flexibilitate si libertate care-i ajuta sa fie … TOT OAMENI” (M.M.).

SAU

Un minut in fotoliul rulant – “Izolare, descurajare, socul mai ales daca ai umblat la un moment dat… Lipsa de perspective… (M.D.)

DOUA PARERI OPUSE DESPRE O SINGURA IMAGINE: IAT-O …

2

Cine ar trebui sa vorbeasca despre aceasta imagine? In primul rand, NOI. Dar, deseori, slujitorii presei cu greu accepta dialogul cu o persoana cu dizabilitati fizice. Vor reprezentantii… Iar daca li se refuza cererea, se considera ca se aduce un deserviciu asociatiei, prin ne-promovarea evenimentului. Vinovati… TOT NOI !!!

O alta parere: “A fost o experienta frumoasa, eu stau de 3 ani langa o persoana cu dizabilitati, dar nu am avut niciodata ocazia sa stau in carutul sau. Acum, asezandu-ma, am simtit o senzatie de teama, un gol in stomac, dar este ok. Abia acum am inteles cum este sa stai in fotoliu rulant, ce simti… Voi fi mult mai atenta la denivelari si la borduri. (B.F.)

3

Pentru noi, membrii si voluntarii IHTIS, evenimentul a fost un SUCCES finalizat prin formarea LANTULUI SOLIDARITATII care crestea treptat, fiecare veriga adaugata (ce avea intre 2 si 80 de ani) simboliza un pas inainte catre atingerea obiectivelor ce ni le-am propus. Cert este un singur lucru: OAMEMII NU NE CUNOSC ! Prin actiunea noastra am incercat sa demonstram ca stand jos sau in picioare – gandim la fel, faptuim impreuna, daruim zambete si flori tuturor celor ce considera ca un utilizator de fotoliu rulant traieste deznadajduit, plangandu-si de mila. Oare, asa sa fie?

4 lantul solidaritatii

Multumiri partenerului MONDO NEWS, sponsorului – DNA ADRIANA POPESCU, tuturor voluntarilor IHTIS coordonati de Dl FLORIN RACOCI, precum si singurului reprezentant al mass-mediei – Dlui DRAGOS SAVU/Mediafax.

In timpul evenimentului, doua tinere participante au donat 30 RON. Multumim.

O echipa de nadejde ce a incercat timp de 2 ore sa ajunga la sufletele a peste 100 de persoane, dintre acestea – 33 participand la formarea lantului solidaritatii.

Si ca orice poveste cu final fericit, prilej de mare bucurie: cel mai mic sustinator IHTIS – ALEX, a plecat spre casa cu premiul mult dorit si bine meritat – O BICICLETA – dar din dar de la Dna VERA – careia intreaga echipa IHTIS ii va ramane mereu recunoscatoare.

Mihaela Mihaescu

Anunțuri

15 comentarii »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. Saptamana aceasta am mai inteles un nou lucru frumos in simplitatea lui: pot fi, si bine este a fi, binecuvantate si relatiile dintre oameni si nu doar persoanele ca atare! Asadar, am ajuns de la taina persoanei, la taina relatiei dintre persoane! Nu sunt sigur de afirmatia mea, dar prin binecuvantare, relatiile noastre se personalizeaza, se sfintesc, adancindu-se in Domnul! Si devin astfel relatii mantuitoare! Deseori se intampla sa-i tratam pe ceilalti ca pe niste „jucarii de colectie” personala! Iar binecuvantarea vine sa puna lucrurile in firescul lor randuit de Dumnezeu!
    Spun acest lucru constient ca minunile apar zi de zi de la Bunul Dumnezeu, dar nu avem timp sa observam noi. Iata una dintre ele!
    Fratele meu, Antonio, si-a dorit de copil un lucru tare mult, ei bine, parintii i-au cumparat cam tot ce isi dorea, dar acel lucru nu au reusit sa i-l cumpere 15 ani. Intr-o zi am facut un lucru ,,,rau,,, Tatal uitase calculatorul deschis, era pagina cu IHTIS, am tras cu ochiul si am aflat de un concurs cu premii!
    Ptr ca nu se cerea decat sa scrii 10 cuvinte si comentariul tau intra in concurs, am scris si eu, recunosc manat de premiul ce se oferea. Ei bine, premiul era exact ce fratele meu isi dorise 15 ani, iar dorinta lui se transmisese si la mine. Am participat la concurs… Nu eu am fost cel extras ca si castigator, biletelul purta un nume frumos – VERA – dar in urmatoarea secunda, DNA ADRIANA anunta ca premiul va fi daruit celui mai tanar participant ptr ca asa hotarase DNA VERA, in cazul in care dansa va fi castigatorul.
    Am fost fericit, dar, la un moment dat, l-am observat pe tatal meu ca s-a retras in spatele unui arbore si a inceput sa planga. Atunci mi-am dat seama ca tatal meu plangea ptr ca intelesese ca, ce nu reusise el sa ofere fratelui meu si mie, iata, ne oferise Tatal Ceresc adica … O BICICLETA.
    Intelesese tatal meu, ca Tatal Ceresc nu ne oferise direct darul, ci prin altcineva, exact asa cum tatal nostru nu ne oferise acea bicicleta chiar daca ne facuse toate poftele!
    Poate tocmai de aceea, timp de 15 ani acea bicicleta nu fusese cumparata, sa poata fi infaptuita aceasta minune! Multumesc Tatalui Ceresc, multumesc MICHI, multumesc DNEI ADRIANA SI MULTUMESC DIN SUFLET DOAMNEI VERA, prin dvs DUMNEZEU a infaptuit o minune. Acum eu, dar si fratele meu, ne plimbam fericiti cu aceasta bicicleta!
    Multumescu-ti DOAMNE!
    CLAUDIU ALEXANDRU

  2. vad ca iar ma nimeresc dupa Claudiu…te-am lasat pe tine sa scrii prima despre evenimentul in sine….eu astazi am postat doar despre concurs…urmeaza sa postez si eu impresiile cu care am plecat de la eveniment…pana atunci te rog sa faci o modificare…la numele meu…am sesizat acum o mica eroare….eu sunt de vina….dar id-ul meu de mess este pe numele dinaintea casatoriei…atunci eram Herascu….motivul pentru care te rog sa treci numele de acum, Popescu este ca eu imi iubesc foarte mult partenerul de viata si nu as vrea sa se interpreteze gresit de cei ce vor citi si probabil vor fi dintre cei ce ma cunosc….iti multumesc…si repet…vina este doar a mea…ca nu am timp sa-mi fac un alt id

  3. As vrea sa scriu ceva, nu pot, nu stiu cate asociatii umanitare sunt, nu stiu cati membri au, dar sambata ihtis a fost tot timpul sub privirea lui Dumnezeu. As fi vrut sa multumesc multor persoane ce au participat la actiunea ihtis dar … nu gasesc cuvintele potrivite. Cei ce au participat la actiunea un minut in fotoliul rulant vor intelege de ce lacrimile ce au inceput acolo revin .SUNT FERICIT !!!!!

  4. Acest eveniment a fost un test, in multe privinte: fiecare, in felul sau, a contribuit dupa puteri, mai mici sau mai mari, dar cu tot sufletul. Pentru toti voluntarii – un mare 10 – pentru promovare, pemtru implicare, pentru resursele financiare si timpul investit de fiecare. Grupul tinta – peste 100 de trecatori – au constatat ca un fotoliu rulant „nu musca”, au inteles ca noi nu dorim nimic de la ei, doar ii abordam pentru a le cere parerea, iar in semn de prietenie, printr-un copil le daruim o floare. Am schimbat mentalitati – 33 dintre persoanele prezente s-au prins in LANTUL SOLIDARITATII. Am facut primul pas – noi, cei cu dizabilitati fizice si sustinatorii nostri – catre o societate inchisa inca prin prejudecati. Am demonstrat ca in 2 ore, prin prezenta a numai 3 fotolii rulante, o bucatica a lumii s-a schimbat, iar la final lacrimile au fost de bucurie.
    Ce rezultat s-ar fi obtinut oare, daca in loc de 3 fotolii rulante, ar fi fost prezente in parc 30? Dar 300? Este oare posibil asa ceva pe viitor? Daca da, lasati-ne un mesaj si veniti alaturi de noi. Daca mesajele voastre vor lipsi, inseamna ca pentru multi dintre voi „a trai inseamna doar a respira”.

  5. Actiunea Un minut in fotoliu rulant – in imagini si cuvinte, dar acestea nu ar fi fost daca nu ar fi existat echipa (organizatori si participanti)Imi pare rau ca nu am putut sa ma numar si eu printre ei!
    Felicitari tuturor!

  6. Sunt Fericit la 12 ani am atatia prieteni adevarati,vreau sa multumesc DOMNULUI dar si voua ,
    Poţi dărâma toţi munţii cu un mic ciocănel… Poţi goli toate oceanele şi mările cu o cochilie… Dar dacă vrei cu adevărat o lucrare, cel mai dificil, cel mai lung, cel mai greu, coboară pe pământ şi educă-i pe oameni să se iubească!
    El, Domnul, iubindu-ne vrea sa invatam a ne lepada de sine prin a-i iubi pe ceilalti. Iar daca, noi, oamenii nu vom fi in stare sa-i iubim pe ceilalti pe deplin, cum oare putem indrazni a spune ca vrem a-L iubi pe Dumnezeu?

    TE IMBRATISEZ MICHI

  7. @ CLAUDIU ALEXANDRU – Te inteleg perfect. Mereu am avut prieteni putin mai mari ca mine. Dar, varsta nu conteaaza, asa-i? Tu esti acum „mic la stat, dar MARE la sfat” si dai culoare frumoasei echipe a voluntarilor IHTIS. Iti promit ca in orice actiune ce va urma, vei avea de fiecare data rolul tau, pe care il vei gandi si faptui singur. Multumesc pentru initiativa ta din parc, aceea de a cumpara si oferi flori domnisoarelor si doamnelor pe care le invitam sa stea un minut in fotoliul rulant, si, iti urez ca peste ani sa devii asa cum te alint eu…

  8. STRIGAT !
    Dacă nu ne-am pune măştile în societate, am fi noi înşine, incapabili să minţim, însă cine ştie ce poate să aducă sinceritatea nudă.Uneori minciuna ajută.Fără măşti ne etalăm gândirea ca o marfă pe tarabă şi prietenii vor fi surprinşi să afle ce gândim despre ei.
    Dacă gândirea n-ar fi ascunsă de minte, în loc de prieteni am avea duşmani.
    Omul este un imobil cu două picioare, cu viaţa locuind în camera cu chirie a sinelui şi îşi lasă carapacea singurătăţii acasă, ca un melc fără cochilie expus violenţei unei tălpi a realităţii, devenind vulnerabil în faţa gurii imense şi lacome a societăţii.
    Dacă gândirea nu ar fi acoperită de vălul opac al cuvintelor, atunci fiecare ar intra ca un hoţ în apartamentul interior al celorlalţi , distrugând mobila formată din emoţii ascunse şi intimităţi.
    Ca şi oamenii, cuvintele poartă măşti pentru a exprima ceea ce-i face plăcere partenerului de discuţie şi nu adevărul, împrăştie minciuna în ceilalţi ca un virus al societăţii.
    Cuvântul ascuns sub masca minciunii nu doare, însă ţipă adevărul printre interstiţiile literelor maltratat în fraze unse cu fard onctuos.
    Doar în poezii cuvintele se eliberează de tirania minciunii şi sunt libere să deschidă toate uşile sensurilor !!!!!!!

  9. daca va plac povestie…tocmai se deruleaza una la mine…va astept si pe voi…dardindar: Povestea bicicletei sau lungul drum de la copilarie la maturitate (partea a 3-a)

  10. http://www.concurslg.ro/

  11. La multi ani pentru cel care astazi implineste 43 de ani! Sa va ajute Dumnezeu sa nu va pierdeti niciodata sufletul de copii…iar pe post de cadou, va ofer o poveste care astazi a ajuns la final http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/05/povestea-bicicletei-sau-lungul-drum-de_20.html

  12. @ Asa cum spune un proverb romanesc – “multi viseaza, dar putini traiesc sentimentul”. LA MULTI ANI ! celui venit la IHTIS pentru a fi SUFLET LANGA SUFLET. Suntem onorati.

  13. Un om care sa te puna in ordine si care sa te preschimbe in cumintenia pamantului. O fiinta care sa iti arate ca iti poti trai viata in frumusete deplina, ca te poti desavarsi in iubire, ca poti fi fericit o mie de ani standu-i alaturi. Un om care sa te mantuie. Si pe care, atunci cand il intalnesti, la soroc, viata ta sa capete sens.
    Acest om exista , nu este o inchipuire ,o imaginatie acest om este MIHAELA MIHAESCU !
    Sunt ferict ca am cunoscut acest om !!!!!!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: