Solidaritatea nu are pret, ea tine de suflet

Octombrie 11, 2009 la 9:53 am | Publicat în IMPREUNA INTREGI, Proiecte IHTIS, Si tu poti!, Viata in fotoliul rulant | 5 comentarii
In ultimile 2 zile am tot cugetat la ce se intampla cu IHTIS, aici, local. Nemultumita eram demult, dar am aflat care este mentalitatea. Concluzia unui partener este urmatoarea: noi ii ajutam pe ai nostri, dar alte cheltuieli nu putem acoperi, cautati fonduri in orasele mari.
Stau si ma intreb cum a fost ajutat Marius, care la 30 de ani ai sai nu a fost niciodata la scoala, iar primul eveniment cultural la care a participat a fost spectacolul organizat la initiativa IHTIS. Si, oare, IHTIS de ce nu face parte din categoria „ai nostri”?
Din aceasta pricina, ma tot gandesc ce inseamna cu adevarat SOLIDARITATEA si in ce ar putea consta un festival dedicat ZILEI SOLIDARITATII?
Au trecut 9 luni din acest an, in care mesajul nostru a ajuns la sute, chiar mii de oameni. Numarul celor ce ni s-au alaturat cu sufletul si fapta este de ordinul zecilor. AL LOR TREBUIE SA FIE FESTIVALUL, intrucat gestul lor a pornit din suflet, locul unde salasluieste SOLIDARITATEA. Acestia nu au intrebat pe cine ajuta, nu stiau la inceput mai nimic despre IHTIS si 90% dintre ei proveneau din alte zone decat Dorohoiul.
Si acesti oameni au problemele lor, si pentru ei este criza, si ei cunosc oameni cu probleme in zonele din care provin… Dar, ni s-au alaturat, AU FOST SOLIDARI.
Numele acestor oameni deosebiti se regasesc pe site-ul IHTIS. Ei sunt castigatorii, laureatii, iar un eveniment de ziua solidaritatii NU POATE, NU TREBUIE sa exprime altceva decat recunostinta noastra, a membrilor IHTIS, fata de domniile lor. O zi a solidaritatii nu poate fi sarbatorita la IHTIS decat intr-un cadru festiv, in care sa vorbim lumii despre adevaratele valori ce stau smerite in sufletele acestor crestini solidari.
IMPREUNA INTREGI vom fi incercand nu doar sa primim, ci sa daruim deopotriva. Haideti sa realizam IMPREUNA, noi membrii IHTIS, ceva ce niciodata, nimeni nu a indraznit a gandi.
 
Pentru realizarea acestei actiuni inedite, daca o dorim cu adevarat, nu trebuie sa cautam resurse in afara, ci, noi, fiecare membru IHTIS, sa cercetam blogul, sa ne alegem persoana careia dorim a-i multumi fiecare si, sa-i rasplatim fapta cu un mic dar de suflet, un semn de solidaritate.
 
Solidaritatea nu are pret, asa ca nu as vrea sa porneasca niciun membru IHTIS, din start, cu gandul „eu nu ma pot implica”. Haideti sa incheiem anul 2009 sub semnul sloganului nostru: „NU POT, NU EXISTA”, iar ziua solidaritatii sa o sarbatorim cu adevarat asa cum numai noi stim.
Mihaela Mihaescu
Anunțuri

5 comentarii »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. De-as fi in stare fizic si financiar, intregul eveniment l-as organiza singura cu drag, cu mare bucurie si recunostinta fata de toti ce si-au manifestat solidaritatea, in 2009, chiar si printr-un simplu gand bun. Si de voi fi nevoita sa o fac, voi gasi cea mai modesta cale posibila, intrucat eu inca mai cred ca „NU POT, NU EXISTA”.

  2. Michi, tu stii mai bine ca oricine care este situatia, tu ai simtit de atatea ori ca oamenii vorbesc mult, promit foarte mult si realizeaza pentru semenii lor foarte putin.
    Te-ai incapatanat sa crezi in oameni, acum realizezi ca totul e doar prefacatorie? ca de fapt vrem sa parem mai buni, dar doar vrem, nu si incercam?
    MIchi meriti mult pentru cate faci tu pentru oameni, asa ca te rog sa-mi permiti sa ma incapatanez si eu, si sa raman „VOLUNTAR la IHTIS”.

  3. A nu crede din start in oameni, ar insemna sa nu ajung sa-i cunosc niciodata pe cei in care MERITA sa cred. Spre deosebire de ceilalti ani in care chiar AM FOST SINGURA la IHTIS, acum totul e putin altfel, si am ajuns pana aici tocmai datorita faptului ca „m-am incapatanat sa cred in oameni”.
    Undeva, in lumea asta mare, cu siguranta mai sunt OAMENI in care merita crezut: 2, 3, 5… dar SUNT.
    Deocamdata sediul IHTIS este acest site si candva cei 2, 3, 5… ne vor descoperi, ii vom cunoaste si vom faptui impreuna sau poate 2 dintre ei vor duce mai departe si cu mai mult succes ceea ce eu nu pot acum.
    Din toate nereusitele stiute si nestiute, personal am invatat ca orice actiune trebuie sa o limitez la atat cat pot face eu, sa o prezint pe acest site si, sa o dezvolt numai in cazul cand apare un sustinator care sa descrie punctual cum se poate implica el pentru a face putin mai mult in acea directie.
    Adeseori sunt intrebata daca ma consider un om bolnav din pricina dizabilitatii avute. Cercetandu-mi sufletul, sunt tentata sa raspund NU. Insa, de fff multe ori deficienta fizica ma impiedica sa ii ajut pe cei din preajma mea. Atunci DA, ma simt un om neputincios din pricina bolii, intrucat cea mai mare incapacitate este sa stii ca este nevoie, iar implicarea directa iti este limitata.
    De ce sustin chiar si in aceste conditii ca „nu pot nu exista”? Intrucat acolo unde fizic nu pot interveni, ma folosesc de cele doua arme nevazute ale oricarui crestin: postul si rugaciunea. Iar Dumnezeu gaseste mereu omuul ce poate faptui si ajuta celui caruia eu ar fi trebuit sa-i fiu aproape.
    Asa cum eu nu ajut mereu acolo unde vreau si stiu precis ca trebuie, posibil ca si ceilalti sa aiba felurite pricini. De-ar fi sa ma gandesc la cate nu am facut EU in acest an pentru cei cunoscuti si necunoscuti, as jeli intr-una. Prin urmare, analizand acestea, nu merit nimic.
    Candva, un reporter spunea ca singura mea arma este scrisul si am indraznit sa cred ca prin scris imi pot ajuta semenii. Am gresit doar ca mi-am imaginat centrul, festivalul, postul de radio online, ziua solidaritatii… si am scris despre toate acestea.
    Posibil ca atunci cand oamenii vor constientiza utilitatea realizarii a ceea ce am scris, se vor si implica. Eu doar am scris…
    „Sa ne incapatanam a fi” ce frumos suna! In acest an, datorita „incapatanarii” am depasit de mai multe ori statutul de online. Ne-am „incapatanat a fi” si au rezultat carti (una deja editata, alta urmeeaza si o a treia sta in asteptare). Ne-am „incapatanat a fi” si pe rand, 2, 3 membrii IHTIS au fost in mijlocul a sute de oameni participand la evenimente folclorice de neuitat. Ne-am „incapatanat a fi” si am obtinut Premiul al III-lea la Gala Societatii Civile. Ne-am „incapatanat a fi” si s-au scris cateva articole in presa care au impresionat. Ne-am „incapatanat a fi” si cei ce au simtit aceasta ni s-au alaturat in felul lor: cu mici donatii sau sponsorizari, cu licitatii de carte, cu promovarea activitatii noastre pe blogurile lor.
    Iar daca dintr-o simpla incapatanare au rezultat toate acestea inseamna ca merita sa ne „incapatanam a fi” si in continuare, in limita a ceea ce putem, fara a ne intrista de „lipsa de incapatanare” a altora in ceea ce priveste sprijinul Asociatiei IHTIS.
    IHTIS se poate desfiinta oricand in urma unei Adunari Generale. Dar noi, „incapatanatii”, vom faptui mereu cate ceva, ne vom sfatui si vom ajuta dupa puteri acolo unde ni se va cere.
    Daca IHTIS este „scoala acelora care refuza sa se declare invinsi si pentru care NU POT nu exista”, atunci toti cei ce o frecventeaza pot fi numiti simplu „INCAPATANATI”, cel mai potrivit cuvant gasit astazi de primul dintre absolventii sai – Dl FLORIN RACOCI.
    Ma intreb adesea daca putinul ce il pot face EU isi are rostul in asta lume. Mi-e greu sa raspund, pentru ca printre atatea nereusite, apar articole de genul: http://vulpitza.plimbarici.ro/jurnal/o-revista-glossy-un-articol-de-inima, ce imi confirma ca locul si rostul meu poate fi acum doar unul… ONLINE.

  4. Nu ai voie sa te retragi. Hristos spune; INDRAZITI, EU AM BIRUIT LUMEA. Si eu, in acest an, am fost ispitit sa nu ma implic, dar ispitele s-au spulberat pe loc cand au vazut ca nu ma poate clinti. Parerea mea e: Rugaciunea puternica, il omoara pe „imposibil”.

  5. (..) IHTIS …sunt spatii virtuale care au in spatele lor oameni carora le pasa de semenii lor…din cand in cand, mai intru sa vad ce se intampla si pe al ei, cu unii dintre ei m-am intalnit, pe altii sunt nerabdatoare sa ii cunosc…pe langa premiul virtual le ofer in dar si o anecdota(…)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: