Sa fim prezenti, sa faptuim si sa daruim!

Octombrie 17, 2009 la 6:13 pm | Publicat în Campanii IHTIS, Cum ne vad ceilalti, IMPREUNA INTREGI, Invata sa ma accepti!, Noi si ei, Proiecte IHTIS, Si tu poti! | 4 comentarii

Orice asociatie „traieste” prin proiectele sale, actiuni dezvoltate mai mult sau mai putin corespunzator fondurilor avute.

Exista convingerea ca fara fonduri nu putem face nimic. Este adevarat, pana la un punct… Nu putem achizitiona cele necesare, cum ar fi: un mijloc de transport, un spatiu in care sa oferim servicii, recuzita necesara organizarii unor competitii culturale etc.

Este firesc ca fara implicarea celor din jur sa nu avem toate acestea, dupa cum la fel de firesc ar fi ca asociatiile mici sa fie sustinute de sponsori, donatori si parteneri astfel incat sa indeplineasca toate conditiile impuse de finantatori.

Cum ii putem gasi pe cei in masura a ne sustine? Am incercat in diverse feluri, am primit in 95% din cazuri doar promisiuni. Munca nu a fost usora, iar cand oboseala isi spune cuvantul, apare deznadejdea, tendinta de a renunta.

Avem acum certitudinea ca oamenii promit multe. Posibil sa fie un semn ca doresc doar sa para buni, intelegatori, solidari.

Am participat aseara la un nou eveniment folcloric. M-am dus ca simplu om, iubitor de folclor, ce doreste sa petreaca o seara intr-o sala de spectacol.

Pe scena chipuri si nume cunoscute, firesc sa fie asa dupa 8 luni in care direct sau indirect am faptuit impreuna.

As fi vrut sa trec neobservata, sa stau intr-un coltisor si sa uit de tot ce se intampla rau la IHTIS, concentrandu-mi atentia doar pe notiunea de spectacol si pe forfota vizibila a organizatorilor pentru a iesi totul de nota 10.

Pe neasteptate, s-a vorbit despre IHTIS. Dar… nu despre nevoi s-a vorbit: nu de campanie, nu despre spetacolul umanitar ce a avut loc in luna februarie, nici despre greutatile cu care ne confruntam ca si asociatie.

Despre ce s-a vorbit? Despre o carte, despre modesta noastra forma de recunostinta, despre ce am faptuit noi pentru cativa dintre interpretii populari prezenti aseara, NU invers.

Cat de trist ar fi fost sa se pomeneasca despre insuccesele noastre, cu ce impresie urata ar fi ramas cei ce auzeau de noi pentru prima data, si, ce ar fi fost in sufletul meu?

S-a vorbit despre o fapta, iar reactia celor prezenti a fost BUCURIA DE A PRIMI.

Mereu port in rucsacul din spatele fotoliului rulant cateva carti, gandind ca in orice clipa cineva doreste o informatie, iar eu trebuie sa fiu in masura oricand a o oferi.

12 carti au bucurat cu adevarat aseara. Am simtit aceasta in glasul unei doamne, auzind-o spunand fericita: „Am si eu o carte, scrieti-mi ceva”. Am mai auzit un „multumesc” si un „voi ajuta si eu”.

Distributie carte 1

Da, pot fi doar promisiuni, ca si pana acum. Dar, ceva s-a miscat in cateva suflete fiindca am daruit. Au rostit acele cuvinte din suflet, pentru ca in acel moment nu li se cerea NIMIC, ci primeau si erau fericiti.

Ma intreb, daca nu cumva, oamenii pot invata sa daruiasca, primind. Si afirm aceasta intrucat aseara, dorind sa uit de IHTIS, fara nici cea mai mica intentie de promovare, m-am intors acasa cu certitudinea ca putem atrage atentia si solidaritatea de care avem nevoie, daruind noi insine.

Promovandu-ne faptele si nu nevoile, in „pusculita IHTIS” au intrat aseara 60 RON, doua donatii pentru care multumim Familiei Birica si unei doamne anonime din public.

Totul depinde de noi, membrii IHTIS, care trudind precum furnica putem strange bob cu bob si indeplini obiectivele.

Important este sa gasim impreuna raspuns la intrebarea: Ce putem face noi spre binele si bucuria celorlalti pentru a iesi in evidenta, pentru a sensibiliza, pentru a-i invata pe ceilalti sa intoarca asupra noastra BUCURIA DE A PRIMI?

Mihaela Mihaescu

Anunțuri

4 comentarii »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. MICHI, AM PARTICIPAT SI EU LA ACEST SPECTACOL SI AM URMARIT CUM SE INTINDEAU MAINI PENTRU A PRIMI CARTEA „SUFLET LANGA SUFLET PRIN CANTEC”. AM TRAIT MOMENTE DE BUCURIE CAND, DINTR-UN COLTISOR, AM PRIVIT CUM ALTI OAMENI FACEAU CUNOSTINTA CU „IHTIS”.
    DAR, AM MAI VAZUT CEVA: PLACEREA TA DE A DARUI, DE A BUCURA …………….. NO COMENT.

  2. Va multumesc … pentru ca EXISTATI !
    Am „introdus” un comentariu, de doua ori … degeaba ! N-a aparut nimic !
    Probabil am gresit eu (incercand sa-l introduc … direct din „Messenger”).
    Daca „acum” e bine … „comentariul” l-am salvat ca „POSTARE” pe :http://grosca.blogspot.com/, cu titlul:” Draga „IHTIS” ! ~ Dragii mei…TOTI … „ceilalti” !” (din 18.10.2009.7~8:43 AM).
    Desi … „comentariul meu” este „ca nuca in perete”, ASTA sunt eu ! Si era comentariul meu la „articolul dvs.”Sa fim prezenti, sa faptuim si sa daruim!”, publicat asta noapte !
    VA IUBESC !
    BineTze !

  3. Au trecut 5 luni de cand o modesta carte vorbeste lumii despre IHTIS: O carte ce a demonstrat ca VREM si PUTEM; O carte ce a generat bucurie celor despre care s-a scris, dar si celor ce au primit-o; O carte care a constientizat cateva sute de oameni, in nenumarate randuri, ca noi stim sa cream, sa daruim, sa bucuram; O carte in spatele careia au stat doi oameni: au conceput-o, editat-o, lansat-o si promovat-o; O carte a adus in contul IHTIS cateva sute de RON.
    Cate astfel de vorbe frumoase s-ar putea spune daca alti doi oameni, un membru si un voluntar, ar sustine una din celelalte actiuni IHTIS: festivalul solidaritatii, postul de radio online, campania pentru centru…
    95% din afara sunt DOAR promisiuni pentru ca deocamdata implicarea noastra interna, a membrilor IHTIS, este DOAR de 5%.
    Este adevarat, sunt cativa martori care stiu ca in acea seara am daruit bucurie (in sala) dar am si primit-o deopotriva (in culise)
    Morala istorioarei de mai sus: sa nu asteptam niciodata de la un om sau de la societate sa ne ofere mai mult decat le putem noi darui.

  4. Acest articol pot fi privit drept o sinteza a ceea ce inseamna a exista in societate, insa a exista cu rost, cu rost pentru cei din jurul tau.
    Stiu ca respectiva carticica, intitulata SUFLET LANGA SUFLET PRIN CANTEC, contine multe informatii, dar mai ales mult suflet. Consider ca acesta este motivul pentru care ecoul pe care il produce este unul pozitiv.
    Lectura acestui articol a constituit pentru mine realmente o bucurie, poate ca atunci cand ne asteptam mai putin se intampla lucruri frumoase.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: